Open Source =

Free Software=

Freeware =

programe gratuite.

În mintea utilizatorilor, cele de mai sus sunt echivalente,
dintr-un motiv simplu: de obicei, nici una dintre cele
de mai sus nu costă bani. Dar asta înseamnă că sunt
identice? Nici pe departe.
Ce înseamnă fiecare pe scurt?
Open Source - programe care permit distribuirea,
redistribuirea, modificarea programelor aflate sub aceste
licenţe. Exemple: programe sub licenţe GPL, BSD, MIT,
Apache, Artistic, multe altele. De obicei sunt livrate
împreună cu sursele, sau acestea sunt uşor disponibile,
dar nu obligă creatorii să le ofere - cu excepţia...
Free Software - software liber (nu gratuit, cum e
tradus adesea). Programe aflate sub licenţa GPL sau
LGPL, care-l obligă pe furnizor să ofere şi sursele programului
utilizatorilor. După cum se vede, Free Software e
inclus în Open Source, doar că e un fel de unchi mai
radical al Open Source-ului :)
Freeware - programe care nu costă nimic, dar care
nu oferă sursele programelor.
Ca utilizator, de ce mă interesează pe
mine codul sursă?
Mă interesează... pentru că din codul sursă provin
toate programele folosite de mine. Şi ca să pot folosi programe
de calitate, trebuie ca mulţi oameni să lucreze la
ele, să le îmbunătăţească, ori asta se va întâmpla doar în
două cazuri:
- programe scoase de firme mari/foarte mari
(Microsoft, Sun, IBM, Red Hat, Google) - iar acestea de
obicei costă - şi costă mult.
- programe Open Source - unde oricine se poate
uita peste codul sursă.
Apoi, să nu uităm spyware/adware - în multe aplicaţii
freeware costul e ascuns: utilizatorul plăteşte cu
parola contului de mail, cu PIN-ul cardului de credit, cu
multe reclame enervante.
Programele Open Source sunt transparente, şi în
99,5% din cazuri sunt “curate”. Totuşi, să nu le downloadaţi
decât din surse de încredere, pentru siguranţă.
De ce e softul Open Source/Free
Software gratuit?
În primul rând, nu e obligatoriu să fie. Richard
Stallman, cel care a pornit mişcarea Free Software, a
trăit mulţi ani de pe urma vânzării programelor sale. Da,
de pe urma unor programe cu licenţe GPL. Red Hat are
o valoare de piaţă de aproximativ 5 miliarde de dolari,
vânzând programe Open Source (de acum voi folosi denumirea
Open Source, incluzând aici şi Free Software).
Cum de se poate aşa ceva? În fond autorul oferă şi
sursele, iar un client mai instruit poate lua sursele şi
“recompune” programul final, prin compilare, după care îl
poate distribui gratuit, sau revinde. Licenţele îi permit. De
ce ar da bani pe ceva care poate fi gratuit?
Motivele sunt mai multe:
Suport - majoritatea programelor, sau a sistemelor
alcătuite din programe sunt atât de complexe încât omul
de rând e depăşit de ele. Chiar şi specialiştii în domeniu
au nevoie periodic de sprijin. Există persoane şi organizaţii
care sunt dispuse să plătească pentru suport.
Dar există forumuri, liste de mail, canale IRC,
mesagerie instant! Sunt oameni care oferă suport gratuit!
Corect. Doar că sunt cazuri în care ai nevoie să suni pe
cineva la ora 12 noaptea, şi să ştii că îţi va răspunde. Iar
un contract de suport îţi oferă această garanţie.
Încredere - dacă doriţi să cumpăraţi o maşină BMW,
o veţi cumpăra de la S.C. Zing Huei Shanghai S.R.L.,
care pretinde că maşina prezentată este un BMW autentic,
sau de la BMW (sau un dealer autorizat BMW)?
Probabil că de la BMW sau dealerul autorizat.
Programele nu sunt şerveţele, sau gume de mestecat.
Sunt măcar tot atât de complexe precum autoturismele,
avioanele, ... De aceea, uneori este mai sigur să iei direct
de la sursă. Oracle a aflat pe propria piele când a încercat
să copieze Red Hat Enterprise Linux.
Bonusuri - versiunea gratuită conţine doar elemente
Open Source. Dar nu tot ce se realizează pe lumea
aceasta e Open Source. Şi totuşi se poate să avem
nevoie. De exemplu, Sun vinde Star Office. Ce este StarOffice? Este un OpenOffice ce are în plus clipart-uri comerciale,
template-uri comerciale, diferite facilităţi suplimentare.
Ok, ok, dar ce-i cu programele Open
Source care sunt 100% gratuite? Cât
o să mai ţină şarlatania?
Depinde de program. Sunt unele care vor fi probabil
Open Source şi gratuite, şi peste 100 de ani (dacă vor
mai exista calculatoare atunci :) ).
Acum să ne gândim un pic. Pepsi oferea o sticlă de
apă minerală gratuit, ca să cumperi o sticlă de Pepsi
Cola. Vodafone oferă gratuit minute, pentru fidelitate, sau
de sărbători. Toţi oferă ceva gratuit, uneori. Programele
Open Source gratuite oferă totul gratuit, mereu. Ceva e
bizar.
Cum ar putea merge treaba? În fond nu e munca
unui om - de ce o oferă gratuit? Mai mult de atât, cum de
este oferită gratuit pentru totdeauna, nu pentru primele
câteva luni. Ceva e bizar.
Cât o să mai reziste Open Source? Cât timp vor
exista programatori.
Programele se împart în 2 categorii mari:
- programe pentru utilizatori normali
- programe pentru utilizatori avansaţi (power user,
administrator, programator)
Programele Open Source din a doua categorie au
asigurată audienţa şi suportul pe termen nedefinit,
deoarece dacă cel care se ocupă de program se plictiseşte,
oricare dintre utilizatori poate prelua ştafeta.
Exemple? GCC, Apache, BIND, MySQL.
Programele din prima categorie funcţionează diferit.
Dacă sunt într-adevăr utile, va apărea cineva care să se
ocupe de ele, dar uneori nu e cazul. De obicei sunt
întreţinute de firme. De exemplu, OpenOffice.org. Este un
program foarte mare, este foarte greu să contribui la el,
sau să-l întreţii, aşa că Sun şi Novell sunt nevoite să
finanţeze dezvoltarea. În plus, anumite componente nu
sunt pentru utilizatorii avansaţi din domeniul IT (de exemplu
Base, rivalul Microsoft Access), ci pentru “bean counter”
(contabil). Nu este chiar genul de program la care ar
contribui un programator care vrea să facă ceva “fun”.
Asta nu înseamnă că nu se poate. Koffice, suita
office a KDE, este gândită altfel, şi comunitatea KDE s-a
raliat în jurul ei, deci probabil că se va putea menţine.
Dar încă nu este la nivelul OpenOffice.
A fost atâta tam-tam cu Open Source,
de unde ştiu ce programe sunt de
viitor?
Nu e chiar aşa de simplu, dar dacă ai nevoie să
pariezi pe un program, ar fi bine să vezi ce fel de comunitate
are, şi cât de mare e. Te înscrii pe mailing list, te uiţi
pe forum. Ca grafician, dacă vrei să treci de la Photoshop
la altă aplicaţie, şi să reînveţi toate trucurile, probabil
Gimp e cel mai sigur pariu. Mulţi developeri, mulţi utilizatori,
comunitate mare. În general e bine să eviţi freeware
- dacă cel care face programul se plictiseşte, nimeni nu-l
va putea continua. Apoi, mai ales pentru firmele mici -
mult freeware nu permite folosirea programului în scopuri
comerciale - Open Source permite.
Şi totuşi, nu costă nimic, probabil nu
sunt bune de nimic programele astea
Open Source.
Aceasta e o prejudecată. Şi orice prejudecată costă.
Va costa firma ta bani, amenzi. Ne costă pe toţi când
statul dă banii noştri pe programe pe care le-ar putea lua
gratuit.
De ce să piratăm, când putem avea gratuit şi de calitate?